Curtea Constituțională: sintagma „sistemul dosarului electronic de sănătate al pacientului” este neconstituţională

0
926

Dispoziţiile art.30 alin.(2) şi (3), precum şi sintagma „sistemul dosarului electronic de sănătate al pacientului” din cuprinsul art.280 alin.(2) din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii sunt neconstituționale. Curtea Constituțională a României (CCR) a admis, ieri, excepția ridicată de Avocatul Poporului, hătărând că atât articolul amintit, cât și sintagma menționată mai sunt sunt neconstituționale.

„Curtea a constatat că dosarul electronic de sănătate, instituit prin reglementările criticate, cuprinde date personale cu caracter medical, protejate prin art.26 din Constituţie. În măsura în care statul a instituit prin lege o măsură în aplicarea dreptului la ocrotirea sănătăţii persoanei, prevăzut de art.34 din Constituţie, tot acestuia îi revine obligaţia de a proteja şi garanta caracterul confidenţial al informaţiilor medicale prelucrate printr-un act normativ de acelaşi nivel. Aceasta, întrucât, nu este îndeajuns ca protejarea datelor medicale să fie realizată printr-o legislaţie infralegală, care este caracterizată printr-un grad sporit de instabilitate sau inaccesibilitate (a se vedea în acest sens decizia nr.17 din 21 ianuarie 2015, decizia nr.51 din 16 februarie 2016 sau decizia nr.61 din 7 februarie 2017). Or, dispoziţiile legale criticate nu reglementează în sine nicio măsură care să poată fi calificată drept garanţie a dreptului la viaţă intimă, familială sau privată, astfel încât Curtea a constatat încălcarea art.26 din Constituţie”, se arată într-un comunicat oficial al CCR.

De asemenea, CCR a reţinut că legislaţia infralegală adoptată în temeiul textelor legale criticate cuprinde, în realitate, garanţiile asociate art.26 din Legea fundamentală.

În contrapartidă, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) afirmă că dosarul electronic de sănătate (DES) reprezintă unul dintre elementele principale ale sistemului informatic integrat şi are drept scop creşterea calităţii şi eficienţei actului medical, adăugând că la ora actuală se fac demersuri de dezvoltare a acestuia.

În atare situație, CNAS a luat act de decizia CCR și că statului îi revine obligaţia de a proteja şi garanta caracterul confidenţial al informaţiilor medicale prelucrate printr-un act normativ de acelaşi nivel cu cel care instituie sistemul informatic.

„Dosarul electronic de sănătate (DES) reprezintă unul dintre elementele principale ale sistemului informatic integrat şi are drept scop creşterea calităţii şi eficienţei actului medical prin accesul la date şi informaţii medicale relevante, furnizarea de date şi informaţii statistice necesare politicilor de sănătate, precum şi transformarea pacientului într-un factor activ al protejării şi promovării propriei sănătăţi. Conform cerinţelor Uniunii Europene, începând cu anul 2020 este nevoie de o interoperabilitate şi uniformizare a sistemului medical la nivel european. Aceasta înseamnă că România va trebui să aibă pregătit un pachet complet şi funcţional, format din DES, reţeta electronică şi Cardul Naţional de Asigurări de Sănătate, împreună cu Sistemul Informatic Unic Integrat. Toate aceste elemente duc la protejarea asiguratului, a întregului sistem naţional de sănătate şi a bugetului naţional”, transmit reprezentanții CNAS printr-un comunicat oficial.

Prin urmare, se arată în comunicat, DES respectă toate cerinţele impuse de Uniunea Europeană prin Regulamentul General de Protecţie a Datelor Personale, de aici şi gradul de criptare al informaţiilor sau sistemul de securitate multilayer: semnătură calificată a medicului de familie, matricea de securitate pentru pacient şi parola proprie a pacientului.

Mai mult, transmite CNAS, întreg conţinutul DES a fost întocmit, stabilit şi agreat cu medici specialişti din toate domeniile medicale. CNAS întreprinde în prezent demersuri pentru dezvoltarea acestui sistem, prin includerea tuturor furnizorilor care nu au fost cuprinşi în prima parte a proiectului. Este vorba despre furnizorii de servicii paraclinice, de recuperare, îngrijiri la domiciliu, stomatologie, dispozitive medicale şi de consultaţii de urgenţă la domiciliu. Totodată se are în vedere dezvoltarea unei interfeţe către alte sisteme informatice similare din celelalte state membre UE, astfel încât cetăţenii români care au probleme de sănătate să poate fi diagnosticaţi şi trataţi în condiţii de siguranţă şi calitate corespunzătoare a serviciilor medicale.

A consemnat pentru #stirimedicale, I.P.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Dovediți că nu sunteți un robot. Completați cu cifrele corespunzătoare, caseta de mai jos. *