Indiferența sau incompetența guvernanților și inechitățile salariale din sistemul public de sănătate

0
1848

Chiar dacă a fost prezentată public ca fiind legea salarizării unitare, trebuie știut faptul că Legea-cadru nr. 153/2017 a fost o primă încercare de a corela disproporționalitatea veniturilor din sistemul public. Actul normativ prevedea o creștere etapizată a salariilor bugetarilor cu 56%, la un buget de 32 de miliarde de lei până în 2020 și 43 de miliarde de lei până în 2022. Din cauza neclarităților în aplicarea prevederilor acestui act normativ, a fost adoptată o Ordonanță de Urgență (OUG) 91/2017 pentru modificarea și completarea Legii-cadru cu scopul de a elimina toate disfuncționalitățile scoase la iveală de sindicate.

Astăzi însă ne aflăm în stadiul în care Camera Deputaților a adoptat mai multe amendamente aduse la OUG 91/2017 care majorează salariile mai multor categorii profesionale. Numai că, printre amendamente nu se numără și acelea care îi vizează pe biologi, biochimiști, chimiști, farmaciști, dar și personalul auxiliar din laboratoarele medicale – categorii profesionale care suferă în continuarea de inechitate salarială. Deși reprezentanții sindicatelor din sănătate și-au susținut, ieri (n.n. – 6 martie), mai bine de patru ore, argumentele în fața membrilor Comisiei pentru muncă și protecție socială din Camera Deputaților, forul decizional a rămas imun la orice poziție pertinentă a sindicaliștilor. Din nefericire, indiferența lor discreditează o parte importantă din sistemul medical, fără de care actul medical nu poate fi practicat.

Grilele de salarizare mărite

Potrivit deputatului Adrian Solomon, presedintele Comisiei de muncă, pe anumite domenii „S-au mărit grilele (…) astfel încât să nu mai iasă în urma măririi cu 25% de la 1 ianuarie din grilă şi să piardă la salariu. Am reglat acest lucru, câteva funcţii de director care erau foarte mari şi nu am putut să le mărim. Au fost măriri între 10 şi 15%”.

Solomon a adăugat că nu vor mai fi manageri de spitale care vor avea salariu mai mic decât cel al directorului medical: „Managerii de spitale vor fi fericiţi, pentru că nu vor mai putea spune dacă nu sunt medici, sunt economişti, jurişti, că vor avea salariul ca manager mai mic decât salariul directorului medical. Deci, am reglat lucrul acesta.

Am scos din lege sintagma unităţi sanitare publice, astfel încât să se aplice măririle de la 1 martie pentru tot personalul medical, inclusiv asistentele şi medicii din şcoli, din centrele de expertiză, de la casele de pensii. Am rezolvat şi problema ambulanţierilor şi şoferilor de ambulanţă, pentru că medicul şi cu asistentul nu merg singuri pe maşina respectivă la intervenţie şi de multe ori şoferul participă activ la resuscitare, la căratul tărgilor. Intră pe grila din 2022 inclusiv şoferii, ambulanţierii, de la 1 martie. (…) Medicii, asistentele, ambulanţierii şi şoferii de ambulanţă vor intra de la 1 martie cu grila din 2022. Restul personalului, inclusiv din sănătate, va trebui să aplice etapizat legea, cum s-a hotărât”.

Solicitări refuzate de Comisie

Membrii Comisiei pentru muncă și protecție socială au refuzat cu obstinație să dea curs unor solicitări pertinente, transpuse în amendamente de către sindicate.

Iată câteva dintre solicitările sindicaliștilor care au fost respinse:

– creșterea salariilor de la 1 martie 2018 pentru tot personalul din sănătate și asistență socială;

– eliminarea sporului de continuitate din categoria sporurilor acoperite de procentul de 30%, prevăzut de lege. Nu a fost admisă nici varianta de a proroga termenul de aplicare a viitorului Regulament de sporuri până la 1 ianuarie 2019 pentru sistemul sanitar;

– profesiile asimilate celei de asistent medical – moașă, soră medicală, tehnician de radiologie etc. – să poată beneficia de aceleași creșteri salariale;

– introducerea personalului TESA în Regulamentul de sporuriaplicabil în sistemul sanitar și posibilitatea cumulării sporurilor – modificarea alin. (1) și (4) din art. 7, cap. 2, Anexa II;

– eliminarea obligativității gărzilor medicilor – alin. (2), art. 5, cap. 2, Anexa II.

Cum poate fi tradusă această indiferență a guvernanților din această perspectivă? Într-o degringoladă totală, cum scriam într-un articol anterior, dar și ca o soluție de compromis cauzată de lipsa banilor la bugetul de stat.

Cert e un lucru. Angajații din sistemul public de sănătate vor apela la toate formele de reacție pentru a protesta împotriva acestor măsuri abuzive, dar mai ales împotriva indiferenței față de aceste discriminări salariale care sunt făcute într-un domeniu vital, cel medical.

A consemnat pentru #stirimedicale, I.P.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Dovediți că nu sunteți un robot. Completați cu cifrele corespunzătoare, caseta de mai jos. *