Dializa fără aparat – invenția prof. dr. Alexandru Ciocîlteu

0
338

Dializa fără aparat – ce se mai întâmplă cu ea? În 2010, la Salonul de Invenţii de la Geneva, tehnica dializei fără aparat a fost premiată cu aur. Însă rodul muncii unei echipe de specialişti români, coordonată de prof. dr. Alexandru Ciocâlteu , specialist nefrolog, nu a fost pus în practică nici până în prezent, cel mai probabil pentru că ar strica afacerea numită dializă.

Dializa fără aparat – ce se mai întâmplă cu ea? În România există aproape 10.000 de pacienţi dializaţi pentru insuficienţă renală cronică, iar costul terapiei acestor bolnavi – suportat de CNAS – depăşeşte o sută de milioane de euro pe an. Industria de profil s-a dezvoltat. Există aparate de dializă portabile, există clinici private care vin şi fac dializă la domiciliul pacienţilor, există bolnavi care fac drumuri lungi, odată la câteva zile, până la cel mai apropiat centru. Fără asta viaţa lor ar fi curmată brusc. Însă, în 2010, prof. dr. Alexandru Ciocalteu, renumit nefrolog si fost manager al Spitalului “Sfântul Ioan” din Bucureşti, împreună cu doi tineri colaboratori, doctorii Cristina David şi Alexandru Ionel Checheriţă, au inventat o nouă metodă revoluţionară de dializă: peritoneofiltrarea sau dializa fără aparat. Din păcate, inventatorii aparatului îşi caută încă sponsori, deşi preţurile pentru tratament ar scădea de zece ori.

Dializa fără aparat. Ce este peritoneofiltrarea

Ziar Medical –  În ce constă peritoneofiltrarea?

Prof. Dr. Alexandru Ciocâlteu –  Rolul rinichiului va fi preluat de peritoneul bolnavului. Pacientului i se implantează, sub piele sau endoscopic, două echipamente. Un maşnon biocompatibil va comprima vena portă şi va <stoarce> controlat toxinele şi le va elimina prin vezica urinară printr-o valvă unidirecţională. Dacă acum costul anual pentru dializarea unui pacient se ridică la 20000 de euro, noua metodă îl va reduce la 5000. Dacă în lume, acum, dializa costă peste 500 de miliarde de euro, metoda înseamnă 10% din costuri. Sunt convins că am deranjat pe mulţi.

Ziar Medical – Viaţa pacientului revine la normal?

Prof. Dr. Alexandru Ciocâlteu – Cu noua invenţie pacientul scapă definitiv de ţeava din burtă prin care, din şase în şase ore, se introduc doi litri de soluţie, ceea ce se întâmplă în actuala dializă peritoneală, şi de venitul de circa trei ori pe săptămână la spital, aşa cum se cere în hemodializă. Mai mult, noua dializa fără aparat ar reduce şi riscul infecţiilor, atât de crescut în dializa peritoneală. De asemenea, ar scădea şi riscurile de hipertensiune şi insuficienţă cardiacă, iar viaţa pacientului ar reveni la normal.

Prof. Dr. Alexandru Ciocâlteu – „Nu sunt Mengele. Nu fac experienţe pe bolnavi. Totul este în beneficiul lor”

Ziar Medical – Lumea medicală a părut interesată de invenția dumneavoastră?

Prof. Dr. Alexandru Ciocâlteu –  Nu sunt Mengele. Nu fac experienţe pe bolnavi. Totul este în beneficiul lor. Nu am paranoia să mă visez câştigătorul Premiului Nobel dar mă întristează că, în ţara mea, nimeni nu este interest de această descoperire ce va uşura viaţa pacienţilor şi va economisii banii din sistemul sanitar. Am primit şi al doilea brevent de invenţie de la OSIM şi am făcut şi demersurile pentru obţinerea dreptului de autor la nivel internaţional. Totul din banii mei. Peste 8000 de euro. Şi în 2010, deplasarea la Geneva mi-am plătit-o singur. Nici măcar colegii mei nu sunt pasionaţi. Singurul care s-a arătat interesat de invenţie a fost profesorul Ioanel Sinescu, şeful Institutului de Transplant Renal Fundeni.

Ziar Medical – Au apărut persoane interesate să ofere sponsorizare?

Prof. Dr. Alexandru Ciocâlteu – Eu nu vreau niciun ban, însă pentru punerea în practică a invenţiei avem nevoie de sponsori iar aceştia par foarte greu de găsit şi în România şi în lume. În acest moment avem nevoie de catetere, asemănătoare celor care există deja pentru alte organe, iar firma care ar fi interesată ar trebui să investească 200000-300000 de euro. Cine va face investiţia va primi un procent mare din tot şi va scoate un profit uriaş. Noi, cei care am realizat invenţia, am rămâne cu 5-10% pentru că oricum câştigul ar fi foarte mare însă cele mai mari beneficii sunt pentru pacienţi. Nu aș vrea ca invenţia noastră să se materializeze într-o altă ţară. Sper, totuși, că, până la urmă, cineva din România ne va ajuta. 3000 de euro costă manşonul care se va implanta pacienţilor în această așa numită dializă fără aparat.

Dializa fără aparat – Cine poate beneficia de metodă

Ziar Medical – Orice persoană care are nevoie de dializă poate beneficia de peritoneofiltrare?

Prof. Dr. Alexandru Ciocâlteu –  Există căteva condiții ce trebuie îndeplinite. Trebuie să existe catetere, adică niște dispozitive asemănătoare stenturilor pentru cardiaci. De asemenea, pacientul să aibă coagularea sângelui scăzută și să nu aibă intervenţii chirurgicale mari pe zona abdomen-peritoneu. 300000 de persoane dependente de dializă există în Europa şi un milion la nivel mondial. Peritoneofiltrarea ar fi o șansă pentru mulți dintre ei.

Ziar Medical – În afară de medicină, să discutăm și puțină politică. Cum a influenţat democraţia societatea românească?

Prof. Dr. Alexandru Ciocâlteu –  Comunismul era o dictatură a prostiei agresive, iar democraţia este o diactatură a prostiei. Aşa consider eu. Era normal să ajungem unde am ajuns, adică pe fundul prăpastiei, pentru că nu noi am făcut revoluţia din 1989, iar un popor care se lasă manipulat nu are mare viitor.

Dializa fără aparat – „Cred că, încet-încet, totul va trece la privat”

Ziar Medical : Sistemul sanitar cum s-a schimbat?

Prof. Dr. Alexandru Ciocâlteu – Seringile unice au fost introduse în România în 1995. 50% dintre românii adulţi au hepatită B sau C. Au contractat virusul pentru că înainte de 1995 se făceau transfuzii cu sânge netestat pentru SIDA şi hepatita. Singurul lucru bun este că, în ciuda sărăciei, avem acces la mai multe medicamente decât înainte. Înainte de 89 românii se tratau doar cu ampicilină şi gentamicină. Ca medic şi fost preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate consider că CNAS trebuie să aibă conducere politică din aceeaşi zonă cu Ministerul Sănătăţii. Atunci deciziile nu se vor mai împiedica de opoziţie. Însă nu există politici şi strategii adevărate pentru anii ce vin. În sistemul sanitar schimbările vor fi şocante pentru unii. Cred că, încet -încet totul va trece în privat. Mă tem că adapatarea societăţii româneşti la ce va veni se va face doar la nivelul politicii externe iar în interior va rămâne haos.

Ziar Medical  – Studenţia dumneavoastră era diferită de cea a generaţiei de acum?

Prof. Dr. Alexandru Ciocâlteu – Categoric. Trăiam din bursă, fără fiţe, stăteam la cămin. Când luam bursa, o dată pe lună, ne permiteam să ieşim la masă la restaurantele Gambrinus sau Berlin. Din anul II de facultate am renunţat să mai merg la teatru. Am fost dezamăgit şi am preferat cărţile. M-am refugiat în lectură pentru că nu-mi plac cabotinii. Sunt şi un mare iubitor de muzică. În rest, preferam să ies la plimbare alături de colegii mei, să stăm de vorbă.

Refugiat politic în Germania

Ziar Medical – Aţi plecat din ţară pentru că cenzura v-a interzis de la tipar. Cum s-a întâmplat?

Prof. Dr. Alexandru Ciocâlteu –  Pot spune că sunt un scriitor interzis de cenzura comunistă. În 83, doamna Ciobanu, şefa Editurii Albatros, mi-a interzis cartea ”Gheaţă la mal” şi mi-a spus să stau potolit dacă nu vreau să am probleme cu securitatea. În 89 am fost refugiat politic în Germania. Am stat de pe 6 august până pe 27 decembrie când m-am întors în ţară. Unele voci susţin că am avut legături cu securitatea pentru că am făcut armata la Grădiştea. Este o prostie. Aproape toţi mediciniştii din generaţia mea au făcut armata acolo. Şi alte nume importanteau trecut pe acolo: Mişu Negriţoiu, Adrian Năstase. Asta nu înseamnă că am fost comunişti. Cinci persoane cu numele de Ciocâlteu sunt menţionate în Cartea de aur a rezistenţei româneşti împotriva comunismului. Ciocâlteu are rezonanţă oltenească. Piesa de metal care desparte boii se numeşte la fel. Eu am încercat, de-a lungul vieţii, dar nu am reuşit să despart prea mulţi boi

Ofițer al Ordinului de Malta

Ziar Medical –  S-a schimbat faţa Bucureștiului în ultimii ani?

Prof. Dr. Alexandru Ciocâlteu – Da. Mă bucur, de exemplu, că au apărut cafenelele din centrul Vechi dar mă dezamăgesc clienţii. Atât ca medic, cât şi ca ofiţer al Ordinului de Malta, toţi străinii pe care îi primesc în vizită îi scot la un restaurant elegant sau, cel mai adesea, îi invit acasă să vadă şi ei că România nu înseamnă doar ţigani. În nici un caz nu îi duc să viziteze Casa Poporului. O consider o ruşine. Este o clădire de tip sovietic, nu rusesc. Însă, din păcate, cum l-au proiectat comuniştii, Bucureştiul nu are o amprentă românească. Este un Bărăgan plin de construcţii care vor să semene, pe alocuri, cu magistralele pariziene sau zone din Coreea de Nord. Noi suntem latini cu suflet slav, iar rusesc înseamnă altceva. Muzica rusească, de exemplu, mă face praf.

Ziar Medical –  Locuiţi la bloc?

Prof. Dr. Alexandru Ciocâlteu – Da. Este mai simplu de trăit deşi, în opinia mea, blocurile sunt ”cimitirele de deasupra”. Am locuit şapte ani la curte şi m-am săturat de manele. În societatea noastră oamenii nu înţeleg că trebuie să fii cineva nu doar să pari. De aceea întâlnim multe persoane care locuiesc într-o garsonieră şi au în faţa blocului ultimul model de automobil.

Ziar Medical – Aveţi ceva împotriva rromilor?

Prof. Dr. Alexandru Ciocâlteu –  În nici un caz împotriva etniei. Am ceva doar împotriva unui anumit tip de comportament. Ascult Dona Siminică, Maria Lătăreţu. Rromii, țiganii, au şi valori. În plus, cred că turnuleţele de la Strehaia pot deveni obiectiv turistic, la fel ca Sagrada Familia a spaniolilor. Cred că România seamănă destul de mult cu Franţa dar nu ştim să facem turism. Delta, de exemplu, are un potenţial extraordinar.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Dovediți că nu sunteți un robot. Completați cu cifrele corespunzătoare, caseta de mai jos. *