„Măsurile tranzitorii” reprezintă soluțiile oficialilor guvernamentali prin care se consideră că vor repara nedreptățile aduse personalului medical omis de Legea salarizării și Regulamentul de NESPORURI cu privire la majorarea veniturilor salariale.
O măsură care, deși ar trebui să fie de scurtă durată – căci tocmai de aceea se cheamă tranzitorie -, se pare că se va aplica până în… Mai precis, exact atunci când restul categoriilor de salariaţi – biochimiști, chimiști, biologi, farmaciști, psihologi clinicieni, psihoterapeuți, infirmiere, brancardieri, personal TESA etc. – intră pe grila de salarizare unitară, aprobată prin Legea nr. 157/2017.
Sorina Pintea, ministrul Sănătăţii, a afirmat recent într-o emisiune televizată, că pentru a rezolva inechitățile salariale din sistem a gândit o serie de măsuri tranzitorii, astfel încât niciuna dintre categoriile de personal din sistemul medical public nu va avea de suferit. Concret, personalul medical, cu excepția medicilor și a asistenților medicali, va primi compensații salariale pentru faptul că au fost omiși cu desăvârșire din legea salarială unitară. Compensațiile la care face referire ministrul Sănătății nu sunt, de fapt, decât o reîmpărțire a banilor alocați sectorului sanitar. Din punctul nostru de vedere, un paradox. Și vă spunem și de ce!
Înainte de asta, trebuie să amintim că medicii și asistenții medicali sunt primii care ating țintele salariale propuse în Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice pentru anul 2022, începând cu 1 martie 2018. Este important de precizat și că aceștia sunt singurii prevăzuți în lege care încasează creșterile în acest fel, adică totul deodată, nu în trepte. Restul personalului din unitățile medicale beneficiază de creșteri progresive, până când vor fi atinse aceste ținte. În schimb, s-a modificat și nivelul sporurilor, care, conform noilor prevederi, vor putea ajunge până la maxim 85%.
Și, de fapt, aici este clu-ul întregii povești. Oficialii din minister consideră că pentru a nu se diminua veniturile categoriilor care nu au intrat pe grila de salarizare din 2022, aceștia vor primi sporuri la un nivel maxim, în timp ce medicii și asistenții medicali, favorizați de noua grilă de salarizare, vor primi sporuri minime.
Iată și un exemplu concludent în acest sens: să spunem că într-o secție lucrează 2 medici, 3 asistenți medicali și 2 infirmiere. Conform măsurilor tranzitorii agreate de guvernanți, medicii și asistenții medicali primesc sporuri salariale la un nivel minim, iar infirmierele, la maximul prevăzut în grilă, pentru a li se păstra măcar același nivel salarial.
Este o măsură pe cât de periculoasă, pe-atât de ineficientă spunem noi. Există riscul ca medicul sau asistentul medical să nu fie tocmai mulțumit că munca lui nu este recompensată conform acelorași principii, mai ales că acestor categorii profesionale li s-au promis triplări – dublări de venituri, creându-se astfel un nivel ridicat de așteptări în rândurile personalului medical.
În atare situație, atât medicul, cât și asistentul medical se pot adresa instanțelor judecătorești pentru că oricare dintre cei doi au acest drept fundamental și nediscriminatoriu de a primi același procent de spor și, prin urmare, își solicită dreptul în instanță, drept oferit prin lege. Se creează astfel un precedent, care poate fi invocat oricând de orice medic sau asistent medical.
În acest moment, nu știm cu exactitate câți angajați din sistemul sanitar public ar beneficia de aceste măsuri tranzitorii, dar un lucru este cert. Numărul este unul impresionant, fie și numai dacă luăm în calcul declarațiile ministrului Sorina Pintea de la finele săptămânii trecute, potrivit cărora „… aproximativ 10% din angajaţii din sistemul sanitar riscă să aibă salarii mai mici”.
O altă îngrijorare a noastră este legată de sursa fondurilor bănești, în momentul de față fiind vehiculate mai multe variante. Rămâne de văzut însă cum va fi abordat acest aspect.
A consemnat pentru #stirimedicale, I.P.
