Unii sunt mai mici, alții mai mari, unii sunt tripli sau dubli decât atunci când erau ”omizi”, oricum niciunul nu este așa cum a fost înainte.
Să începem cu cei mai mari
În momentul de față, în spațiul public, se aruncă fluturașii de salarii ai medicilor care, să recunoaștem, au creșteri semnificative de venituri. Aceste creșteri produse în laboratoarele Ministerului Muncii și ”Injustiției Justiției” Sociale au generat și vor genera și în continuare în tagma medicilor un val uriaș de nemulțumire deoarece există diferențele uriașe între veniturile medicilor din aceeași specialitate, din spitale cu același grad, dar care au ordonatori de credite diferiți. Spre exemplu, există salarii aproape duble la anesteziștii din spitalele ce țin de Administrația Publică Locală față de colegii lor anesteziști din spitalele ce țin de MS. Mai concret, anesteziștii de la Spitalul Fundeni din capitală, unde complexitatea cazurilor este la cote maxime, ajung să primească salarii mult mai mici față de colegii lor, cu aceeași gradație dar dintr-un spital orășenesc păstorit de alianța PSD-ALDE.
Al doilea pericol ține de plata gărzilor medicilor. Gărzile sunt în fapt MUNCĂ SUPLIMENTARĂ. Este inutil să explicăm de ce munca suplimentară trebuie plătită mai mult decât cea din timpul programului normal de lucru. În trecut, gărzile din timpul săptămânii se plăteau cu spor de 75% și cele de weekend cu spor de 100%. Din cauza limitării sporului la 30% pe ordonatorul de credite, dar și pentru că orele de gardă se plătesc raportat la salariul din ianuarie 2018, s-a ajuns la situația halucinantă în care munca suplimentară este plătită mult mai prost decât munca din timpul orelor de program. Este inutil să argumentăm de ce va fi foarte greu să se acopere liniile de gardă.
Din sursele noastre, există spitale în care s-a decis plata gărzilor din timpul săptămânii cu spor de 5% și a celor din zilele libere cu spor de 10 %. De unde se naște și fireasca întrebare: Ce medic mai este dispus să muncească la spitalele la stat, pe timpul său liber, pentru astfel de plata?
Un al treilea pericol ține de sporuri. Aici sunt cele mai înfierbântate discuții și de aici pleacă învrăjbirea ECHIPEI MEDICALE, care afectează în mod evident CLIMATUL DE LUCRU. A nu respecta principiul de drept care ține de acordarea sporurilor și a-l trata discreționar nu va duce decât la dosare multiple adresate instanțelor de judecată și așa sufocate de tot fel de inechități și conflicte de muncă.
Al patrulea pericol este legat de EXODUL MEDICILOR REZIDENȚI și credem că este extrem de grav că nu s-a reușit o plată decentă a acestora, mai ales că ei sunt cei care pleacă peste granițele țării care i-a școlit și instruit. Acestora li s-a tăiat bursa pe care o primeau, iar acum primesc un spor de 12%, indiferent de specialitate.
Și ca să înțelegeți gravitatea situației, amintim faptul că, la finele anului trecut
Ministerul Muncii făcuse public o serie de clarificări referitoare la aplicarea Legii-
cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, agreate
cu reprezentanţii Curţii de Conturi, după ce constatase că legea a fost aplicată greşit
la mai multe instituţii publice. La vremea respectivă existaseră deficiențe în aplicarea
prevederilor legii din cauza diverselor interpretări date de personalul din
administrații publice, terifiați de posibilele controale ale celor de la Curtea de
Conturi. Cine poate da asigurări că nu vor exista și în continuare astfel de temeri și că
legea salarizării, cel puțin în cazul personalului medical, nu va fi interpretată de către
personalul din administrațiile locale astfel încât ei să nu aibă de suferit din cauza
rigorilor legii?
La fel de grav este și faptul că există cazuri, despre care noi am scris anterior, nici ele
puține la număr, în care veniturile angajaților din spitalele de provincie, din
subordinea administrației publice locale, unde media sporurilor se face cu salariații
din cadrul ADP-urilor, teatre, ecarisaj vor putea beneficia de sporuri DUSE LA MAXIM pentru
că vorbim despre un număr destul de mic de cadre medicale. În schimb, în spitalele
mari, cum ar fi Spitalul de Urgență Floreasca, de exemplu, nici nu se va pune
problema unor astfel de sporuri. Cu alte cuvinte, vor fi cazuri, și nu izolate, în care un
îngrijitor de la o grădiniță de stat sau un șofer va câștiga cu mult mai mult decât un
lucrător la un spital mare din București.
Dar poate una dintre cele mai GRAVE situații va fi cea în care nu vor exista bani
de salarii. Există deja primării din țară care fac rectificări bugetare și iau bani de la
dezvoltare sau investiții pentru salariile angajaților. Este cazul deja celebru de la
Bistrița, unde fondurile pentru creșterile salariale, în valoare de peste 4,2 milioane
de lei, au fost luați de la dezvoltare, creându-se în buget o gaură totală de peste 12
milioane de lei. Nu mai vorbim de Primăria Galați, unde fondul de salarii din 2017 a
fost cu 206% mai mare față de anul anterior. Soluția celor din primărie a fost să
contracteze împrumuturi de la bănci pentru a acoperi nevoile financiare ale
angajaților.
Imaginați-vă ce presiune vor pune creșterile salariale ale personalului medical pe
administrațiile publice. Cum vor fi acordate aceste venituri? Din împrumuturi?
Dar bugetul statului are acoperire pe termen mediu și lung?
Ce se urmărește oare cu fluturașii eliberați în spațiul public de către actuala putere, pe care îi exemplificăm și noi mai jos, cu plusuri și cu minusuri?
Vom reveni cu detalii și argumente pe marginea acestui subiect.
A consemnat pentru #stirimedicale, I.P. și S.O.
