Spitale în ilegalitate. „Sunt asigurat și m-a pus să cumpăr o fașă și 2 pachețele de comprese. E corect?”

0
95

În cel mai mare oraş al ţării funcţionează 14 spitale cu statut de „urgenţă”. Înseamnă că ar trebui să fie capabile, în orice moment, să trateze cele mai grave cazuri. În realitate, dotările sunt vechi de 10 ani, pacienţii sunt trimişi să-şi cumpere singuri medicamente, iar managerii vor să ţină totul departe de ochii presei. Urmează un nou episod al campaniei Pacient în România.


Această scenă a avut loc în faţa ministrului Sănătăţii atunci când a mers la spitalul de urgenţă Bagdasar- Arseni, unde era un protest spontan. Angajaţii erau nemulţumiţi de tăierea sporurilor, dar şi de lipsa aparaturii. Paza de la poartă ştia clar că presa nu are ce căuta acolo, pentru că fostul manager aşa ordonase.

Fostul manager avea toate motivele să dea presa afară.

Sorina Pintea – ministrul Sănătății: Nu e normal ca un spital de calibrul ăsta să fie în halul în care arată.

-Am 40 de ani și nu o să tac.

-Trebuia să nu tăceți mai de mult.

În Bucureşti sunt 14 spitale de urgenţă, situaţia este la fel de gravă în toate, spune ministrul Sănătăţii.

Sorina Pintea: În toate aceste spitale lipsa aparaturii își spune cuvântul, pentru că, până la urmă, sunt spitale de urgenţă de interes naţional. Sunt foarte multe cazuti grave care se transferă aici, dar, din păcate, lipsa dotării îşi spune cuvântul în marea majoritate a spitalelor de urgenţă din Bucureşti. Foarte interesant şi ciudat din punctul meu de vedere este faptul că lipseşte aparatura de radiologie imagistică, aparatura performantă, şi aici mă refer la CT, la aparate de rezonanţă magnetică, angiografe.

În Spitalul Bagadsar-Arseni nu exista un computer tomograf.

Medic: Primul lucru pe care vreau să vi-l spun este despre computerul tomograf că nu avem. Avem unul din 2003 care s-a stricat. Noi avem nevoie cel puțin de două CT-uri fiind un spital de urgență cu 5 secții de neurochirurgie. Acum nu avem niciunul. Este unul stricat.

Tomograful de la spitalul Bagdasar este vechi de 15 ani. Însă de 2 luni nu mai funcționează, pentru că s-a stricat o piesă, iar conducerea spitalului nu are bani să o schimbe. Este motivul pentru care la acest moment există un contract cu o firmă privată. De acest tomograf ar avea nevoie cel puțin 80 de pacienți în fiecare zi.

-E un aparat analogic. Deci nu digital cum am avea nevoie. Ecografe puține, vechi. Cele mai noi aparate sunt din 2006. Sunt 12 ani, cel puțin. Pacientii sunt afectați că imaginile nu au cea mai bună rezoluție.

– Aparatura? E o poveste, nici nu intră în discuție, sunt foarte rare instituțiile care au primit aparatură, pe un proiect al MS de acum 2 ani, dacă nu mă înșel, au început să intre aparate în spitale, dar foarte puține și nu suficiente.

Vasile Barbu – președinte Asociația Pacienților: Avem plângeri atât de la medici, cât și de la pacienți, care de multe ori trebuie să facă în privat anumite investigații medicale. Pentru că în spitale ba sunt defecte, pentru că managerii nu au încheiat contracte de service, ba nu au fost reparate. Noi am constatat că și tensiometrele dintr-o secție sunt vechi, imprecise, nesigure.

Romeo Sandu – Federația Sanitas: Clar, este un deficit în actul medical, nu putem să desfășurăm un act medical corect, începând cu dezinfectanți, investigații, analize, intervenții chirurgicale, nu este un act medical corect.

-Uitați aici geamuri. Ni le-a blocat. Toate sunt rupte. Dacă le deschizi ne cad în cap. Zice: fă curățenie. Fă ordine. Uitați pereții, uitați ușile în ce hal. Ușă cu plumb, dulapurile au 32 de ani. Uitați în ce hal sunt. Nu avem cu ce să le închidem. Asta e radiologia. Toți au venit și ne-au promis că facem, dregem. Nimeni nu mai face nimic.

Sorina Pintea – ministrul Sănătății: Nu a existat un plan de dezvoltare al spitalului, bine structurat. Deși existau planuri de management, faptul că managerii se schimbau foarte des, faptul că acest planuri n-au mai fost urmate așa cum ele au fost puse pe hârtie, consiliile de administrare nu și-au luat rolul în serios, astfel încât aceste strategii să fie aprobate, să fie urmărite, monitorizate. Da, a fost o lipsă totală de organizare.

Spitale în ilegalitate

Pacienţii sunt afectaţi de lipsa aparaturii şi de lipsa medicamentelor.

Pacient: Am venit în spital să mă panseze. Sunt asigurat, plătesc o grămadă de bani pe lună la Casa de Asigurari și m-a pus să cumpăr o fașă și 2 pachețele de comprese sterile. E corect să cumpăr o fașă și 2 pachețele de comprese și eu plătesc asigurare pe fiecare lună câte 10 milioane?

Vasile Barbu – președinte Asociația Pacienților: Nu li se oferă o prescripție legală astfel încât pacientul să beneficieze de prevederile legale privind recuperarea banilor. Li se sugerează, medicilor le este teamă să prescrie. De multe ori nici nu mai prescriu medicamente salvatoare de vieți, pentru că le este teamă de măsurile care pot fi luate de șeful de secție, de manager, atunci când precriu medicamente, proceduri medicale costisitoare. Managerul pe o parte descurajează medicii să facă astfel de prescripții.

Sorina Pintea – ministrul Sănătății: Acest lucru nu este legal. Sau dacă într-un anumit moment spitalul nu a reuşit să achiziţioneze un anumit medicament, iar pacientul este internat în spital, conform legii, pacientul are dreptul să ceară rambursarea sumei pe care a plătit-o. Pacienţii nu-şi cunosc drepturile, foarte puţine spitale decontează. Spun că n-au solicitări, dar dacă pacientul nu este informat, nu are de unde să ştie.

Problemele din spitalele de urgenţă

Din spitalele de urgenţă lipseşte şi personalul, dar şi echipamentul de protecţie.

-Noi ne îmbolnăvim aici. Nu avem mănuși, vin mănusi desenate cu pixul, rupte. Nu sunt măști.

-Uitați boală profesională. Și aștept de 4 luni jumate mănuși de nitril. Minimul necesar. Astea sunt ale mele, cumpărate de mine. Colega mea la fel. Astm bronșic. Nu vrem decât echipament minim de protecție. Lucrăm într-un subsol cu dejecții.

Viorel Hușanu – Federația Sanitas: Închipuiți-vă că nu au bani să acorde nici măcar materialul de protecție. Sunt situații în care nu sunt mănuși, echipamente sanitare, echipamente medicale să nu mai vorbim, că niciun spital nu cred ca a achiziționat aceste echipamente, cu toate că stă în obligația angajatorului să asigure aceste materiale de protecție.

Numărul pacienţilor care ajung în spitalele de urgenţă este în creştere. În 2015: 4.650.401, în 2018: 5.382.178

Călin Alexandru – director general DSU: Pe București, în 2017 am avut în total un număr de prezentări în UPU-uri de 37.250, iar în 2018 au fost 39.900. Este un element care nu se întâlnește numai la noi, cauzele sunt greu de decelat, dar este un element care se întâmplă în toată lumea, o creștere medie cam de 5% pe an a numărului de persoane care se prezintă în urgență.


LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Dovediți că nu sunteți un robot. Completați cu cifrele corespunzătoare, caseta de mai jos. *