Șefa DNA confirmă devalizarea constantă de milioane de euro din sistemului public de sănătate

0
178

Manageri de spitale care iau comisioane între 5 şi 20% din valoarea contractelor de la furnizorii de servicii, în multe cazuri, folosul fiind obţinut de persoane din anturajul acestora ori din aceeaşi grupare politică, a declarat astăzi, 28.02.2018,  Laura Codruţa Kovesi, șefa Direcției Naționale Anticorupție (DNA) la prezentarea bilanțului pe anul 2017.

Din punctul nostru de vedere, este știrea momentului în România! Iar aceasta vine chiar de la procurorul șef al DNA, instituția care, conform statutului, se ocupă numai de marea corupţie, potrivit legii.

Afirmațiile șefei DNA sunt de-a dreptul șocante și vin să confirme un sistem vicios din Sănătate, o practică des întâlnită în sistem, care macină încet și sigur una dintre cele mai încercate instituții de stat: Ministerul Sănătății.

„Să vă dau cel mai dramatic exemplu, cel din Sănătate. DNA a identificat manageri de spitale care iau mită de la furnizorii de produse şi servicii. Condiţionează buna derulare a contractelor încheiate şi plata facturilor de achitarea unor „comisioane” cuprinse între 5 şi 20% din valoarea contractului şi obţin beneficii nelegale de ordinul milioanelor de euro”, a declarat Kovesi, precizând că într-un singur dosar, adaosul comercial practicat de firma „intermediară” a fost de un milion de euro, bani cu care a fost prejudiciat bugetul spitalului şi cel mai des achiziţia a fost supraevaluată, astfel încât să poată fi acoperită şi mita ce a fost primită de manager. „Sigur, nu toţi managerii de spitale fac asta, vorbesc strict de cazurile descoperite de noi. Și în domeniul Sănătăţii există o perioadă mare de timp între producerea faptei şi momentul descoperirii acesteia”, a mai arătat şefa DNA.

Mai grav e că, potrivit lui Kovesi, aceste practici au devenit „…tipare pe care infractorii le cunosc, le dezvoltă şi le transmit mai departe. Sunt „reţete” folosite pentru fraudarea banului public. Sunt deja practici cunoscute de către firmele care vin la achiziţii publice. Toţi ştiu ce trebuie să facă, cu cine trebuie să vorbească pentru a câştiga un contract de achiziţie.”

Cât despre recuperarea prejudiciilor, șefa DNA susține că șansele sunt semnificativ mai mici, din cauza faptului că există cazuri în care faptele sunt sesizate de către Curtea de Conturi și la 6 ani după producerea lor. „Vă dau un singur exemplu: contract atribuit în 2010, derulat între 2010-2012, audit desfăşurat de Curtea de Conturi şi sesizare la DNA în 2016. Rechizitoriul emis în 2017. La 7 ani de la comiterea faptelor”, a explicat procurorul șef.

Kovesi a menţionat că folosul ilicit obţinut prin astfel de fapte nu se întoarce întotdeauna în mod direct la inculpat, de multe ori, folosul este obţinut de persoane din anturajul său ori din aceeaşi grupare politică. „Sumele de bani provenite din infracţiuni de corupţie, fraudă în achiziţii publice sau evaziune fiscală au fost folosite, ulterior, pentru finanţarea unor partide politice sau pentru plata unor servicii prestate în campanii electorale“, a mai adăugat Kovesi.

A consemnat pentru #stirimedicale, I.P.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Dovediți că nu sunteți un robot. Completați cu cifrele corespunzătoare, caseta de mai jos. *